Discursul președintelui UDMR, Kelemen Hunor, la Congresul Mondial al Rutenilor

19.06.2015


Onorată audiență! Stimați invitați ai acestui congres mondial!

Îngăduiți-mi să-i salut cu deosebită stimă pe cei veniți din celelalte țări – Cehia, Croația, Polonia, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria – în care rutenii sunt prezenți ca minoritate autohtonă: Bine ați venit la noi!

Totodată țin să-i mulțumesc pentru această invitație domnului Gheorghe Firczak  și Uniunii Culturale a Rutenilor din România!

Mă bucur să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră!

Doamnelor și domnilor!

Suntem împreună astăzi într-o regiune istorică europeană care în sensul cel mai larg al cuvântului este matricea multiculturalității de secole bune, un tărâm valoros și divers pe care trăiește o bună parte a membrilor celor 20 de comunități etnice din România.

Aici, în Transilvania, nu a existat și nu există nici astăzi altă cale decât cea a respectului pentru diversitate etnică, lingvistică, culturală și confesională fiindcă a-l cinsti pe semenul nostru, pe cel care trăiește alături de noi înseamnă implicit cunoașterea, recunoașterea și cinstirea valorilor comunității din care provine.

Această tradiție dorim noi –  ruteni și maghiari, germani și sârbi, bulgari și croați, greci și evrei, armeni și cehi, slovaci și italieni, ucraineni și macedoneni, polonezi și tătari, albanezi și turci, romi și ruși lipoveni – prin toate resursele de care dispunem, s-o perpetuăm în timp.

Desigur, istoria noastră comună nu înregistrează doar momente de pace desăvârșită și deplină înțelegere reciprocă, situațiile politice nu au fost întotdeauna favorabile păstrării și cultivării identității noastre – dimpotrivă! Dar felul în care am reușit să contracarăm momentele, intențiile și actele potrivnice existenței noastre este un câștig al nostru, al tuturor. Și acest fapt nu dorim, nu trebuie să-l uităm!

Cel mai eficient instrument al reușitei a fost și va fi întotdeauna dialogul, comunicarea permanentă între noi și comunitatea majoritară. Datorită acestui instrument, după 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste, putem să ne exprimăm identitatea, limba, cultura specifică, confesiunea, tradițiile care ne deosebesc și care slujesc în mod nemijlocit bogăția acestei țări. Mărturiile existenței noastre ca și comunități creatoare de valori sunt vizibile în toate regiunile României, fac parte din patrimoniul cultural al acestei țări.

Tocmai de aceea, valorile pe care le-am creat nu trebuie să rămână la nivelul sloganurilor potrivite pentru editarea de pliante și albume colorate, pentru organizarea de conferințe internaționale sau prezentarea unei ingenioase cărți de vizită a țării în afară. Ele trebuie să fie parte a cotidianului nostru, a vieții noastre de zi cu zi, a rutinei existenței noastre și a copiilor noștri pe pământul nostru de baștină.

Acesta este modelul european, aceasta este realitatea europeană spre care tindem, și pe care le dorim și noi. Nu vrem să ne comparăm sau să fim comparați necontenit cu acele țări a căror comunități naționale autohtone o duc mai rău decât noi. Fiindcă nu aceasta este regula și principiul evoluției după care dorim să ne ghidăm viața în această parte a Europei, în România. Însă, până la desăvârșirea unui model european fără cusur sau cel puțin funcțional la cote normale mai sunt multe de făcut.

Grupul parlamentar al minorităților naționale și cel al Uniunii Democrate Maghiare din România au depus eforturi considerabile în acest ultim sfert de secol pentru ca membrii comunităților pe care le reprezintă în Parlamentul țării să-și poată afirma identitatea, cultura, limba, confesiunile și tradițiile într-un cadru al normalității. Am fost inițiatorii și promotorii unei efervescențe a drepturilor lingvistice şi culturale ale comunităților naționale, am pus bazele învățământului în limbă maternă, am creat un cadru instituțional pentru păstrarea identității etnice. Însă, din 2007 și până astăzi, procesul lărgirii drepturilor, dar și cel al aplicării lor a lâncezit, treptat și-a pierdut avântul și vitalitatea de dinaintea aderării noastre la Uniunea Europeană.

Consider că este de datoria noastră de a solicita garanții, de a nu lăsa ca drepturile dobândite prin lege în primii 17 ani ai democrației să existe doar pe hârtie, să se piardă în negura birocrației sau să fie lăsate la cheremul obișnuințelor funcționărești.

Din aceste motive trebuie să veghem în permanență asupra dezideratelor noastre, doar astfel ne achităm eficient de angajamentele pe care ni le-am asumat ca reprezentanți politici pe deplin responsabili.
 

Stimați invitați, onorată audiență, doamnelor și domnilor!

Noi toți ne dorim ca România să prospere, să fie apreciată pe plan internațional la adevărata ei valoare. Dar trebuie s-o spunem clar și răspicat: am adus și noi un aport important la formarea acestei valori comune și dorim ca acest lucru să fie recunoscut în modul cel mai concret: prin respectarea drepturilor noastre ca și comunități minoritare.

Cu aceste gânduri doresc să vă transmit dumneavoastră, rutenilor din România și din celelalte țări, cele mai călduroase urări de bine din partea comunității maghiare, să vă ofer totodată prietenia și parteneriatul Uniunii Democrate Maghiare din România în toate acțiunile viitoare care vizează binele comunităților noastre, traiul decent pe pământul nostru natal.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc lucrări fructuoase în cadrul congresului!

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.