„Încredere în Europa, reprezentare puternică în administrația publică locală” – este deviza UDMR pentru alegerile locale

31.05.2016


Într-o conferință de presă, desfășurată la Cluj, președintele UDMR, Kelemen Hunor, împreună cu președintele executiv al Uniunii, Kovacs Peter, și secretarul pentru relații internaționale al UDMR, Vincze Lóránt, care este şi preşedintele FUEN, au evaluat campania electorală pentru alegerile locale și una dintre prioritățile pe plan european - Inițiativa civică europeană Minority SafePack.

Inițiativa civică europeană Minority SafePack, propusă de reprezentanții maghiarilor din România, a impulsionat, începând din 2010, activitatea Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN) care s-a angajat să devină forța motrice a acestei iniţiative.

„Este un motiv de bucurie în plus pentru UDMR faptul că tocmai candidatul Uniunii a devenit noul președinte al organizației care reprezintă interesele minorităților din Europa”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, luni 30 mai, la Cluj, într-o conferință de presă la care au participat și președintele executiv al Uniunii, Kovács Péter - care este și șeful campaniei electorale pentru alegerile locale - și președintele FUEN, secretarul pentru relații internaționale al UDMR, Vincze Lóránt.

În cadrul conferinței de presă a fost evaluată și campania electorală pentru alegerile locale.

Președintele UDMR s-a referit la faptul că este pentru prima oară în istoria FUEN când un maghiar a fost ales președintele acestei organizații, un om care cunoaște bine minoritățile din Europa și problemele acestora și care, în calitate de vicepreședinte al FUEN, a îndeplinit un rol important în revitalizarea activității acesteia.

„Inițiativa noastră civică se află în prezent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg și, datorită acestui demers, factorii de decizie ai Uniunii Europene sunt informați în legătură cu activitatea FUEN. Noi am constatat că nu este deloc simplu să faci să funcționeze o astfel de organizație, să o aduci într-un stadiu atât de avansat în care i se acordă atenție, iar opiniile emise de acest for să fie considerate importante. Această organizație reprezintă aproape 60 de milioane de cetățeni care aparțin minorităților etnice din țările europene și nu este deloc simplu să armonizezi interesele atât de diferite ale acestor comunități etnice”, a arătat președintele  Kelemen Hunor, potrivit căruia, faptul că un candidat din partea UDMR a fost sprijinit de organizațiile care fac parte din conducerea FUEN, mai înseamnă și că Uniunea a primit un vot de încredere pentru a reprezenta interesele minorităților autohtone.

În ceea ce privește campania UDMR pentru alegerile locale, președintele Uniunii a arătat că sarcina cea mai importantă în perioada imediat următoare este mobilizarea, conștientizarea oamenilor că, pe 5 iunie, peste tot în țară vor avea loc confruntări importante, dat fiind faptul că noua lege electorală și noua lege a finanțării campaniilor oferă un cadru foarte restrâns pentru politicieni.

„Este foarte important să mobilizăm prin intermediul mediilor de informare – și aici mă refer la faptul că este necesar ca oamenii să afle că pe 5 iunie vor fi alegeri, iar ei să se implice, pentru că dreptul la vot trebuie exercitat”, a subliniat Kelemen Hunor.

El a adăugat că, pentru UDMR, o prezență mare la vot în rândul maghiarilor este importantă deoarece acest fapt conferă legitimitate reprezentării în administrațiile locale.

 „Cu o legitimitate consolidată e mai ușor de lucrat într-o perioadă în care Constituția va fi modificată și va avea loc și o reformă a administrației publice. Este foarte importantă poziția în care se va afla comunitatea noastră în timpul acestor procese importante”, a menţionat președintele UDMR.

Kelemen Hunor a reamintit, în acest context, că mesajul de campanie electorală al organizației pe care o conduce a fost construit pe trei idei importante: a servi comunitatea, binele comun și siguranța, și, pornind tot de la aceste principii, UDMR a făcut selecția candidaților pe care oamenii îi consideră de încredere și care au soluții concrete pentru problemele locale.

Pe lângă munca bine făcută în administrațiile locale, o altă miză importantă a alegerilor este asigurarea reprezentării”, a spus președintele Uniunii, referindu-se la prezența maghiarimii din diaspora internă în administrațiile locale.

Președintele executiv al UDMR, Kovács Péter, în calitate de șef al campaniei electorale a Uniunii, a precizat că scopul noii legi electorale a fost acela de a asigura transparența campaniei electorale, însă rezultatul a fost o campanie invizibilă. Potrivit lui Kovács Péter, restricțiile financiare impuse de această lege nu au dezavantajat UDMR, pentru că, în mod tradiţional, Uniunea își organizează campania dintr-un buget modest, provenit exclusiv din donații.

„Deși, din cauza noilor reglementări, nu a fost evident în toate localitățile că suntem în campanie electorală. În această perioadă, însă,  noi ne-am bazat pe prezentarea realizărilor noastre. Am avut ce arăta, pentru că avem cu ce să ne mândrim până și în cel mai mic sat. Strategia campaniei noastre a fost următoarea: întâlniri și comunicări directe cu oamenii și întruniri electorale”, a subliniat Kovács Péter.

UDMR  are 292 candidați la funcția de primar, 7.841 pentru posturile de consilieri locali și 616 pentru poziția de membru în consiliile județene. O treime dintre acești oameni candidează pentru prima dată, iar 25 la sută – 2125 – sunt femei.

Aceste cifre au fost comunicate de șeful campaniei, Kovács Péter, care a mai spus că Partidul Popular Maghiar din Transilvania se ocupă, în campanie, exclusiv de UDMR, și sunt multe localități unde singura „realizare” la care poate spera acest partid este ca maghiarii să nu aibă reprezentare proporțională la nivelul administrațiilor publice locale.

Vincze Loránt, noul președinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a spus că alegerea sa în această funcție confirmă că, în interiorul organizației, accentul s-a deplasat spre Europa Centrală și de Est, o regiune unde există și în prezent numeroase probleme care trebuie soluționate, în timp ce Europa de Vest a reușit, în mare,  reglementarea relației majoritate-minoritate.

În legătură cu situația din România, Vincze Loránt a declarat: „În România, dialogul dintre majoritate și minoritate s-a întrerupt, nu se mai vorbește despre extinderea drepturilor minorităților, despre drepturile colective și despre autonomie, de câțiva ani certitudinea juridică a comunității este în pericol”.

Potrivit lui Vincze Loránt, nu numai că autoritățile române nu respectă o parte din legile în vigoare în ceea ce privește folosirea limbii materne, dar chiar și în justiție sunt pronunțate hotărâri antimaghiare.  „Comunitatea maghiară este nemulțumită de situația în care se află, nu se simte în siguranță și informează în forurile internaționale că protecția minorităților în România nu are nicio valoare, pentru că statul nu respectă nici propriile angajamente internaționale”, a adăugat președintele FUEN.

Vincze Loránt a declarat că „România nu poate prezenta proiecte de țară, așa că și o înțelegere între majoritate și minoritate întârzie, cu toate că dezbaterea publică pe această temă nu mai suferă amânare. Nici în Vest nu se înțelege ce ar avea de pierdut statul roman, sau majoritatea, dacă minoritatea s-ar simți cu adevărat bine și ar participa, ca niște cetățeni cu drepturi depline, la construirea societății”

Potrivit președintelui FUEN, ar trebui depășite rănile istoriei și temerile neîntemeiate pe care le nutrește opinia publică românească față de maghiari.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.