Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că prin respingerea amendamentelui la Legea nr. 215/ 2001, majoritatea română a respins dialogul cu maghiarii!

04.10.2017 | Actualitate politică


”Este falsă afirmația potrivit căreia România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților. Respingerea amendamentului la Legea administrației locale demonstrează clar acest lucru”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, miercuri, după ce comisiile reunite ale Parlamentului – juridică, de administrație publică și pentru drepturile omului – și apoi plenul Camerei Deputaţilor au respins proiectul de lege iniţiat de UDMR privind folosirea limbii materne în instituțiile publice în localitățile în care minoritățile reprezintă 10 la sută din populație şi nu 20 la sută, cât este stabilit în prezent. 

Președintele Kelemen Hunor a subliniat faptul că - și în cazul Legii nr.  215/ 2001 – la fel ca în cazul tuturor proiectelor de lege – UDMR a ales calea normalității, a democrației parlamentare. Uniunea a propus un dialog întregii clase politice, tuturor partidelor parlamentare și  reprezentanților tuturor minorităților naționale, prin care le-a solicitat să își prezinte opiniile cu privire la modificarea propusă și să caute o soluție de compromis pentru ca solicitările și cerințele legitime ale comunității maghiare din România să fie îndeplinite, iar pragul de folosire a limbii materne în instituțiile publice să fie redus de la 20 la 10 procente.

Mesajul de astăzi este, însă, foarte clar și pentru UDMR și pentru membrii comunității maghiare: majoritatea română a respins dialogul", a subliniat președintele UDMR.

Liderul Uniunii consideră că acțiunile anti-maghiare din ultimele luni, și mai ales retorica anti-minoritară a liderilor partidelor de opoziție, acum, în apropierea Centenarului, nu aduc reconcilierea, apropierea și consolidarea încrederii între majoritate și minoritate, ci dimpotrivă, efectul este invers.

În timp ce România susține ferm că este un model în gestionarea situației minorităților naționale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. Sunt convins că o națiune puternică are un dialog permanent cu minoritățile sale, nu le tratează cu forța. Eu, dacă aș fi fost în locul statului român, aș fi căutat o soluție de compromis, aș fi spus că, în apropierea anului 2018, să adoptăm unele decizii pentru ca minoritățile autohtone să se simtă bine în această țară, ca factori constituanți ai statului român. Aș considera că nu am motive să mă tem, să mă feresc, că nu am intenții ascunse. După o sută de ani este momentul să încep reconcilierea istorică, avem câteva proiecte de legi care pot fi acceptate, mergem mai departe, să vedem ce se va întâmpla după Centenar în 2019 și 2020, pentru că, ne place sau nu, vom trăi împreună, aceasta este țara noastră comună!”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Uniunea nu renunță la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 la 10, eventual 15 la sută. Senatul va fi Camera decizională în privința modificării Legii nr. 215/ 2001.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.