UDMR a trimis la Strasbourg un raport paralel privind aplicarea prevederilor Chartei Limbilor Regionale și Minoritare

26.08.2016


UDMR a elaborat și transmis Consiliului Europei, la Strasbourg, raportul paralel privind îndeplinirea obligațiilor asumate de România cu prilejul ratificării Chartei Limbilor Regionale și Minoritare. După cum se știe, la 2 martie 2016, Guvernul a depus - cu o întârziere de aproximativ doi ani și jumătate - raportul său referitor la extinderea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale, document care prezintă, însă, doar perioada cuprinsă între anii 2010-2013.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a atras atunci atenția asupra faptului că documentul emis de Guvern conține o serie de inexactități și distorsionări din care rezultă o concluzie eronată în legătură cu aplicarea drepturilor minorităților naționale din România.

”Cu toate că, în decursul elaborării raportului, reprezentanții Guvernului s-au consultat cu organizațiile care reprezintă minoritățile naționale, nu au luat în considerare observațiile formulate în scris de UDMR. Prin urmare, Uniunea a înaintat Consiliului Europei un raport paralel, similar cu cel pe care l-a redactat în cazul nerespectării de către România a obligațiilor asumate prin Convenția-cadru pentru protecția minorităților”, a declarat președintele UDMR.

Elaborarea și depunerea raportului paralel a avut loc după desfășurarea, în luna mai a acestui an, a unei întâlniri în cadrul căreia experții Consiliului Europei au fost informați de liderii politici ai UDMR despre modul în care România a decis să aplice prevederile cuprinse în Charta Limbilor Regionale și Minoritare.

 „Se poate constata un regres clar în domeniul aplicării drepturilor lingvistice ale minorităților naționale. Acest regres este continuu din momentul aderării României la structurile euro-atlantice și ale Uniunii Europene. Încurajată de lipsa unor sancțiuni concrete și de ireversibilitatea procesului de integrare europeană, aplicarea drepturilor minorităților naționale este în declin. Unele aspecte ale acestui proces erau vizibile imediat după momentul aderării din 2007, însă au devenit tot mai evidente și s-au accentuat începând cu anul 2012. În raportul Guvernului există distorsiuni și dezinformări evidente, astfel încât UDMR a fost nevoită să reacționeze”, a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Prima și cea mai importantă observație a UDMR în raportul paralel privind aplicarea prevederilor Chartei Limbilor Regionale și Minoritare se referă la faptul că România nu a creat, în niciunul din domeniile de specialitate vizate, un sistem de monitorizare a aplicării prevederilor cuprinse în Chartă. Acestea sunt interpretate de către autorități ca dispoziții restrictive, fapt care este în contradicție totală cu spiritul documentului european. În repetate rânduri, la diferitele nivele și proceduri ale actului de justiție, dar și prin instrumente administrative, se încearcă restricționarea folosirii limbii materne, iar aceleași modalități aplică și prefecți din multe județe ale țării. În procesul de respectare a prevederilor legale nu se urmărește interpretarea obiectivă a legii, în consecință se interzice tot ce nu este prevăzut în mod explicit și detaliat în textul de lege. Întrucât statul român nu a alocat resurse materiale și umane în vederea monitorizării aplicării prevederilor Chartei, această deficiență este evidentă, mai ales, în domeniul justiției.

Raportul paralel arată și faptul că, deși Legea Educației adoptată în anul 2011 prevede înființarea facultăților individuale maghiare în cadrul universităților multiculturale cuprinse în actul normativ, cu toate acestea, în cazul UMF Târgu Mureș prevederea nu a fost pusă în aplicare. O altă clauză vizează faptul că elevii din comunitățile minorităților naționale nu trebuie să studieze limba română la nivel de limbă maternă, ci din manuale speciale, dar nici această reglementare nu este aplicată în România.

Documentul elaborat de UDMR atrage atenția asupra faptului că, deși din bugetul de stat se alocă un mic procent redacțiilor de limbă maghiară ale posturilor publice de radio și televiziune, dintre radiourile publice doar Radio Târgu Mureș transmite 24 de ore emisiuni în limba maghiară, în timp ce, în cazul studiourilor teritoriale de televiziune, nici unul nu beneficiază de acest drept.

Raportul paralel amintește, totodată, și de discursul de ură, generat de mass-media comercială din România.

Textul raportului paralel al UDMR poate fi accesat și în limba română AICI.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.