România are nevoie de un nou contract social în care primează cetăţeanul - interviu

19.11.2009

AGERPRES: V-aţi înscris în cursa prezidenţială afirmând că doriţi un stat care slujeşte cetăţenii şi nu unul în care cetăţenii sunt aserviţi statului. Cum va propuneţi să realizaţi acest lucru? Pe ce vă bazaţi?

Kelemen Hunor: România are nevoie de un nou contract social în care primează cetăţeanul, iar acest lucru se poate realiza doar printr-o reformă profundă a instituţiilor statului şi modernizarea Constituţiei. De 20 de ani încoace statul tot încearcă să inducă în relaţia lui cu cetăţeanul ideea servilismului, a faptului că cetăţeanul există doar pentru că există şi instituţiile. Scopul meu, pus la loc de frunte şi în programul electoral, este acela de a inversa priorităţile pentru a stabli ordinea corectă: cetăţeanul, familia, comunitatea să se afle pe primul loc. Sunt ferm convins că în acest demers voi avea sprijinul tuturor acelor oameni cărora, de exemplu, nu le place să se aplece în faţa ghişeului dintr-o instituţie publică, sau să fie puşi pe drumuri luni întregi doar să-şi rezolve o problemă minoră, care ar putea fi şi extrem de simplă dacă statul şi-ar respecta cetăţeanul.


AGERPRES: Discursurile politice au atins în repetate rânduri problema efectelor crizei economice din România. Ce soluţii propuneţi, în programul dvs, pentru ieşirea ţării din această criză?

Kelemen Hunor: În primul rând ar trebui să urmăm, de astă dată, exemplul acelor ţări din Europa, care au aplicat măsuri corecte şi eficiente pentru atenuarea crizei. Germania, Irlanda au procedat la reducerea taxelor şi impozitelor, fiindcă într-o asemenea perioadă nu cetăţeanul trebuie să ducă greul impasului în care se află economia ţării. Eu am propus, în programul meu, reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14%, iar în cazul alimentelor şi al serviciilor de bază, reducerea TVA-ului de la 19% la 15%. Acestea sunt măsuri care ar trebuie puse în aplicare numaidecât, ca să contrabalansăm deciziile extrem de nefericite, uneori chiar dramatice ale guvernului, care a căutat măsuri pompieristice doar ca să se salveze pe sine şi să creeze o atmosferă de linişte artificială în favoarea propriilor candidaţi la preşedinţie, crescând impozitele la nivel local şi introducând impozitul forfetar care a avut, până acum, rezultate dezastruoase pentru economia românească.


AGERPRES: De-a lungul timpului, formaţiunea politică din partea căreia candidaţi, UDMR, a fost şi la putere, şi în opoziţie. Ce crize acute identificaţi la nivelul societăţii şi cum vedeţi rezolvarea acestora?

Kelemen Hunor: În aceste săptămâni, am impresia că guvernul PNL-UDMR, cu măsurile bune şi mai puţin bune, este o amintire frumoasă pentru cetăţenii cu care am stat de vorbă peste tot în ţară şi care acum se simt trădaţi de actualii guvernanţi, aşa cum n-au prea simţit nimic benefic nici în urma 'Parteneriatului pentru România' dintre PD-L şi PSD, de parcă acest parteneriat ar fi avut intenţia vădită să ducă această ţară la marginea prăpastiei. Oriunde mă duceam în această campanie - în Gorj, Bacău, Harghita sau Covasna - oamenii erau revoltaţi că politica se ocupă doar cu ea însăşi, că ţara nu este guvernată şi că miniştrii apar la televizor doar ca să le dea o lovitură politică contracandidaţilor actualului preşedinte şi de faptul că acei politicieni care ar terbui să propună soluţii pentru societate sunt ocupaţi doar de atacuri la persoană. Într-o primă fază, măsura pe care ar trebui s-o ia întreaga clasă politică este aceea de a spune lucrurilor pe nume, de a spune sincer şi fără echivoc că anul 2010 va fi un an extrem de greu pentru întreaga societate, pentru că ne vor costa scump creditele luate de către guvern. Returnarea acestor sume va începe din primăvara anul viitor. Iar situaţia economică şi socială s-ar putea înrăutăţi dacă nu vor fi luate urgent măsurile corecte.


AGERPRES: La lansarea candidaturii dvs, aţi afirmat că propuneţi pentru următorii şapte-opt ani o reformă reală a Constituţiei şi a instituţiilor fundamentale ale statului. Vă rog să dezvoltaţi acest subiect.

Kelemen Hunor: Consider că modernizarea Constituţiei şi reforma instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să vizeze în primul şi în primul rând egalitatea între toţi cetăţenii României, parteneriatul între stat şi cetăţean. Înlocurirea sintagmei de 'stat naţional' cu cea de 'stat multicultural' în legea fundamentală, lărgirea drepturilor lingvistice şi includerea lor în Constituţie, transferul unor drepturi decizionale de la administraţia centrală la cea locală şi judeţeană, demontarea statului hipercentralizat şi întărirea tuturor regiunilor istorice ale României moderne şi europene - sunt propunerile mele pentru o relansare a procesului de reformă, indispensabilă în privinţa viitorului întregii societăţi.


AGERPRES: Care credeţi că sunt calităţile şi competenţele care vă recomandă pentru funcţia de şef al statului? De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

Kelemen Hunor: Fără o falsă modestie vă pot înşira calităţile pe care mi le-au enumerat oamenii, cu ocazia întâlnirilor pe care le-am avut în această campanie: propun soluţii pentru problemele reale cu care se confruntă cetăţenii, nu ocolesc adevărul nici în temele mai sensibile, fac promisiuni realizabile, respect valorile, identitatea, religia, simbolurile şi vederile ideologice ale tuturor cetăţenilor şi comunităţilor din România, sunt o fire cugetată, echilibrată şi integratoare, am experienţă politică şi nu am servit în nici un fel regimul comunist, şi, de ce nu, am un vocabular bogat şi vorbesc corect limba română - o calitate apreciată şi de către cetăţenii maghiari, nu doar de cei români. Pe de altă parte, sunt singurul ardelean dintre cei 12 candidaţi la preşedinţie, iar România, după atâta timp, ar merita un preşedinte ardelean.


AGERPRES: Ce măsuri legate de politica externă aveţi în vedere, ce contacte internaţionale consideraţi că au prioritate, dincolo de cele legate de alianţele euro-atlantice? Cum consideraţi că trebuie să evolueze relaţia politică de vecinătate a României?

Kelemen Hunor: În momentul de faţă România nu are o strategie de politică externă coerentă în spiritul căreia ţara să îşi facă auzită vocea la nivel regional, european şi global. Elaborarea unei asemenea strategii este imperios necesară pentru că odată cu aderarea la Uniunea Europeană nu trebuie să închidem şi să bifăm acest capitol. Aici aş dori să amintesc doar de continua schimbare din spaţiul Balcanilor de Vest. Iar noi trebuie să luăm poziţii în toate aceste situaţii, România trebuie să fie, totodată, un element de echilibru. Avem nevoie de noi baze strategice pentru politica de vecinătate a ţării. Cu Ungaria şi Bulgaria, ca state membre ale UE, trebuie să cooperăm în domeniul politicilor comunitare. În relaţia noastră cu ţările vecine din afara UE, şi anume cu Republica Moldova, Serbia şi Ucraina, trebuie să avem o cooperare culturală şi economică specifică. Concomitent, este necesară o definire precisă a intereselor noastre proprii.


AGERPRES: În discursurile dvs de la lansarea candidaturii aţi afirmat că printre priorităţile programului electoral se află crearea unei autonomii a regiunilor istorice, ''deoarece de la Bucureşti nu se poate vedea care sunt nevoile reale în Transilvania, Bucovina, Banat şi Moldova'' şi aderarea la spaţiul Schengen. Ce alte obiective mai vizează programul dvs?

Kelemen Hunor: Principiul pe care l-am urmat în elaborarea programului meu a fost pur şi simplu restabilirea noramlităţii în România, aşezarea lucrurilor la locul lor cuvenit. Am zis aşa: problema este că educaţia românească nu sprijină competitivitatea europeană. Să vedem ce măsuri trebuie să luăm ca elevii să nu acumuleze cunoştinţe nefolositoare, iar studenţii să nu fie perdanţii Procesului de la Bologna. Soluţia este elaborarea unei strategii coerente pe termen lung în care să stabilim priorităţile, să spunem concret în ce domenii avem nevoie de specialişti, care sunt ofertele pe piaţa de muncă din România. Această strategie să stabilească totodată şi direcţiile de urmat în politica educaţională. Aceeaşi metodă de gândire am urmat şi în privinţa reformei instituţiilor fundamentale ale statului. De exemplu: Executivul legiferează, Parlamentul este exclus din procesul de elaborare şi adoptare a legilor. Ce este de făcut? Trebuie restrânse posibilităţile de asumare a răspunderii de către Guvern, iar ordonanţele de urgenţă trebuie eliminate ca lucrurile să revină la normal. Iar pentru eficientizarea procesului de legislaţie Senatul trebuie să devină 'Camera Regiunilor' cu competenţe legislative în domeniul dezvoltării regionale, politicii externe, politicii securităţii şi apărării ţării, politicii energetice, celelalte domenii speciale urmând a fi reglementate de către Camera Deputaţilor. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile propuse în programul meu electoral în care instrumentele descentralizării, a transpunerii deciziilor cât mai aproape de oameni în toate domeniile vieţii sunt omniprezente.


AGERPRES: Unii preşedinţi afişează câte un hobby - pasiunea pentru câini, vânătoarea, pescuitul, practicarea unui sport etc. Dumneavoastră aveţi astfel de pasiuni ?

Kelemen Hunor: Cititul şi gătitul sunt hobby-urile mele, dar la fel de mult îmi place să fotografiez în puţinul timp liber care îmi stă la dispoziţie.


AGERPRES: Cu ce se diferenţiază programul politic al candidatului la preşedinţie Kelemen Hunor de al celorlalţi candidaţi pe care i-a avut UDMR în ultimii ani, cum ar fi Marko Bela sau György Frunda?

Kelemen Hunor: Am conceput programul în două capitole importante, care se completează: un capitol care vizează măsurile de protejare şi perpetuare a identiăţii comunităţilor naţionale minoriatre din România şi un capitol în care propun măsuri sociale şi economice în ceea ce priveşte atenuarea crizei economice.De la precedentele alegeri prezidenţiale unele lucruri s-au schimbat, de exemplu am aderat la Uniunea Europeană- un deziderat formulat în programul politic al lui György Frunda în 2000. În privinţa drepturilor comunităţilor naţionale minoritare, însă, nu am dobândit egalitate cu populaţia majoritară, descentralizarea şi reforma instituţiilor statului nu s-a înfăptuit. Unele dintre aceste deziderate au fost incluse deja în programul prezidenţial al lui Markó Béla şi în cel al lui György Frunda. Intenţia mea era şi aceea de a semnala o anumită continuitate şi o consecvenţă în reprezentarea acestor deziderate. Le-am preluat într-o formă actualizată, punând accent pe acele cerinţe vechi ale noastre a căror realizare nu mai poate fi amânată la nesfârşit.


AGERPRES: Mulţi s-au întrebat de ce la lansarea candidaturii la Preşedinţia României a lui Kelemen Hunor s-a intonat imnul Ungariei şi nu imnul României?

Kelemen Hunor: Ceea ce numiţi dumneavoastră imnul Ungariei este de fapt imnul maghiarimii de pretutindeni, este simbolul solidarităţii tuturor maghiarilor din toate colţurile lumii. Acest simbol face parte, în mod cât se poate de evident, şi din identitatea mea şi din identitatea celor prezenţi la evenimentul de lansare a candidaturii mele.

 

sursa: AGERPRES, Gina Ştefan